Am vorbit de a ara, ard, Ardeal. Si am vazut ca ard e un cuvant autohton, getic si apoi celtic si apoi dacic, numele plugului usor, cel cu brazdar de lemn, nume pastrat la anglo-saxoni. Si deja cred ca devine evident ca accentul in interpretarile mele pica pe relatia cu limbile germanice si mai ales pe engleza. Pentru ca acolo sunt ascunse, cumva in vazul lumii, comorile. Revenind la plugul anglo-saxon, la plugul greu de data asta, cu brazdar de fier, de fapt cu mai multe brazdare, tras de pana la opt perechi de boi, cu roti, se numea altfel, carruca, citit, cel mai probabil, căruța. Nu insist pe numele asta desi e extrem de atractiv, car, căruță, cart, carter, adica un fel de cărtar, căruțar. Dar revin la plug. Astazi numele dat de englezi este de plow iar forma usor demodata este de plough, citit ploug sau plug. Nu intamplator to plug, in engleza moderna, inseamna a baga, a înfige. Radacina lexicala e aceiasi. Oficial, conform Dex, in romana cuvantul plug vine din slavona, plugu. Dex-ul, stim, e o bataie de joc la adresa limbii romane. Conform dex nu exista cuvinte romanesti doar imprumuturi din alte limbi si etimologii necunoscute. Conform Dex limba romana nu exista in sine, e doar o facatura. A zice ca plug in romana vine din plugu in slava e ca si cum ai spune ca getii, celtii, dacii, romanii i-au asteptat pe slavi sa vina din mlastinile Pripetului in secolul VI, ca sa invete plugul si aratul. E de râs daca n-ar fi de plans. Ca orice inovatie, numele devine neologism si e imprumutat in limba care preia inovatia. E evident ca plugu e preluat de slava din fondul comun indo european sau proto indo-european (PIE). Tinand insa cont de faptul ca slavii, rude sarace ale tracilor erau net inferiori ca nivel de dezvoltare e simplu de concluzionat ca era un cuvant anterior venirii lor, iar daca a preluat cineva cuvantul e clar cine de la cine.
Revenind la engleza istoria plough-ului e urmatoarea. In Middle English, engleza pana la Shakespeare, se chema plouh, plow, plugh(e), plough(e), plouw, in Old English, engleza de pana la invazia normanda din 1066 se scria plōh, stim ca g devine h, iar in Vikinga veche se zice plógr, plugar, provenind din Proto-Germanic *plōgaz, *plōguz (“plough”).
Daca punem articolul hotarat in fata, ca in engleza obtinem the/ză plug, the/ză plugu. Deci in proto germana si in slava plugul se numeste plugu, plug in romana, direct din fondul proto indo european, ca sa nu ii zicem getic. Bun. In Scotiana plugul e plou, in Frisiana ploech, in North Frisian plog, Dutch ploeg, Low German Ploog, German Pflug, Daneza plov, Swedish si Norwegian plog, Icelandic plógur. Se pastreaza si o alta forma in Old English sulh, sulă, obiect ascutit, nume ramas si in romana in expresia veche cu sula-n coaste. Deci, plug. Ca sa inchidem si filiera greaca si latina, in greaca ii zice arotron, in armeana araur, iar in latina la plug ii zice aratrum, acel ceva cu care se ara. Nimic despre plug. Interesant e ca in limbile romanice se pastreaza variatii ale numelui arat. Forma sardiniana, aradu si cea portugheza arado dar citita aradu, atrag atentia. Mai ales celor ca mine, atasati campiile manoase, numai bune de arat ale Aradu-lui nostru, dar si ale Aradu-lui din Israel, Canaan, țara promisa.
Inapoi la plug. Plugul are cateva parti componente inportante. O sa insist pe brazdar, coltar si șes, adica in engleza, pe share sau ploughshare, coulter si sheth, pronuntat șes.
Daca vi se pare ca ploughshare suna cumva familiar, nu vi se pare, chiar asa e. Ploughshare se pronunta plug-șeăr/șier, si inseamna șier-ul plugului, șier de plug. Șier e fier in forma regionala populara in Ardeal, mai ales in Apuseni, Hateg. Șier de plug. Plugșier. Va vine sa credeti? Si daca nu credeti stati sa vedeti. Ce face șierul de plug? Desparte pamantul, face parte, share. Șierul face share. Ai carte, ăăă, ai șier, ai parte. Shearer, in engleza actuala insemana un om care foloseste o foarfeca de fier mare pentru tunsul oilor, share citit șær insemnand foarfece, șierul cu care se tund oile. Iar in combinatele siderurgice engleze inca exista meseria de shearer, cel care taie placile mari de metal cu foarfece. Șierarul taie șier cu șier. Iar una din citirile alternative ale muntilor Șureanu, pe langa loc de refugiu, de retragere in aiguranta, șure-an, este de Șier-ean, asta mai ales tinand cont de industria fierului din jurul Sarmisegetuzei si de depozitele de fier gasite si astazi la suprafata in toata zona. Fer nu haur, vorba poantei. E un miracol pastrarea atat a sensurilor cuvintelor cat si a formei lor, aproape identice, dupa aproape doua mii de ani de evolutii distincte ale limbilor.
In fata brazdarului, a ploughshareului stă coulterul, cultarul, adica colțarul, denumit in engleza si till. El pre-despica pamantul, ard-ul/earth-ul ca sa intre bine fierul mare dupa. El de-tilineste cum se zice in Maramures, si nu numai, detilin si separat, a detilina insemnand a separa. Adica desțelenește, separa, despica pamantul. Țelul sau till-ul sau tel in greaca e fierul cel aflat la distanta in fata brazdarului, tele in greaca inseamna distanta, țel insemana scop de atins, till in engleza are sens de distanta, un-till). Iar sheth-ul, citit șes e cel care tine brazdarul atingand pamantul neted, șesul, pronuntat si șeț, cu sens de neted.
Concluzionand, aproape. Plough-ul are un ploughshare, citit plugșeăr, plugșieăr, inseamna brazdar, fierul plugului, șierul de plug. Ala care face brazda in pamant, taietura, care im-parte pamantul, face parte, share in engleza. De la fier, ala de plug. Si asa de la ploughshare ajungem la… Plugușor, obiceiul umblatului cu plugul si fierul de plug, brazdarul, de Anul Nou, care presupunea tragerea unei prime brazde cu fierul de plug, ploughshare-ul, plugusorul, in gospodarie pentru belsug si prosperitate. Obicei geto dac, din mosi stramosi. Plugușorul, adica plugșierul adica ploughshare-ul. Obicei mentionat in Anglia (!) in sate izolate, care si-au pastrat traditiile, Plough Monday, pana spre inceput de secol XIX, la fel ca al nostru, cum altfel ca de aici e plecat, cu flacai mascati plecati la colindat, calling date (si cu uraturi, urlaturi, to hurl inseamna si a urla, a ura, de 25 decembrie, anul nou vechi, cu binecuvantarea casei. Cum adica de aici a plecat? Vedem in urmatoarele postari, mai ales in urmatoarea, cea legata tot de fier, șier, scier, sciera, seceră.
Plugul e cel ce deschide in pamant râul vietii, face râul, furrow, asa ii zice in engleza la canalul brazdei. Posibil, probabil. Ce e sigur insa e ca Plugusorul nostru din vechime, comoara de identitate ascunsa in traditii si limba, ne cere sa deschidem ochii mintii si ai inimii spre radacini, spre stramosi, spre adevarata noastra identitate si spre Dumnezeu caruia ii si multumim pentru pace si pentru toate darurile Lui.
PS. I. De unde vine insa totusi numele de plug? In primul rand plecam de la faptul ca e un nume autohton, cu radacini adanci in fondul PIE, proto indo european, in care plow insemna a ploua, a curge. Ploaie inseamna plow adica flow, curgere (p prin pronuntie devine ph si ph devine f, paloș=omphalos=falus. Plugul este astfel, posibil, cel ce curge, cel ce deschide rândul, râul de fărâme de pamant, furrow in engleza. Plux, ploaie in latina, devine flux iar fluss insemna râu in germana, flu-iz-za (apa care curge, fluida (flu-ida inseamna curgere, apa curgatoare), fluviu.
PS II. Pentru cine indrazneste sa isi faca o idee despre cum ar suna limba comuna geto-daca, printr-o incercare bruta de reconstructie folosind romana si engleza, va rog.
Plugusorul.
Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brazda,
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Aho(y), Aho(y), (g)ho-(g)ho
Manian iear(ul) în niou is t(h)e
za ploughshare born is t(h)e
in in ceap za bruise za
pre dă ha(u)ze (th)a (h)url (th)a
iar no(u) is grew, za (s)no mat is more
boon signs iar are
boon signs za belly shug
(p)în (truth) za bruise za sub plough
1. ahoy= aho
2. go=ho (h-g) (hodoroja-godoroja)
3. manian (OE)=mâine (sens de a isi aduce aminte, a se gandi la viitor, Proto Germana. mainjana (manana) (maine in spaniola!!)
4. year=iar (ier, ger, iar si iar)
5. in-în
6. new-nou
7. is= -es-
8. the= -te
9. the= dă, ză
10. plough=plug
11. share= șier (fier)
12. ploughshare=pluguser/plugusor
13. born (borne)/porn- (a) porn(i) (b-p)
14. ceap (cep, OE, ME, cape=cap, cep, (a pune cap, a in-cep-e)
15. bruise(d)=braz (-da), (to break, crack, crush)
16. pre/per=pre, (in)(s)pre
17. the=dă
18. house (haza/houz)=casa, haz(na) (k-g-h)
19. hurl=url(a), a ura
20. grew=greu (crescut, mare, greu)
21. snow-mat (the now mat)=omăt (mat-acoperitoare, patura, strat) (na-meti; nă-mat (nămet)
22. marhe/mare/more (OE)- mare
23. boon-bun (bun)
24. signs=semn/segn (seien OE=say-en= in say (a insaila)= a declara. semn= declaratie, profetie) (seien= semn al trecerii timpului)
25. are= are (I am, you are (tu ari-tu ai)
26. belly=bel/bur (dihan) (bel= vel=bell(um)= putere)
27. shug=șug (miscare, crestere)
28. bellyshug- belsug (cresterea puterii/burtii)
29. (p)intro (in truth)- intru, pîntru/pentru
30. sub-sub
sursa: wiktionary
