Daca maine as muri pentru ce m-as bucura din viata mea?

Pentru cat de liber am fost.
Pentru cat de mult am iubit.
Pentru cat de multa bucurie a curs prin mine.

Si ma loveste plansul cand ma gandesc ce putin am facut din astea!

Aleg sa fiu liber!
Aleg sa iubesc!
Aleg sa fiu bucuros!

Ce fac pentru asta:

Multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru darurile Lui. Vorbesc cu El si primesc pacea si bucuria Lui. Ma rog sa nu-mi trimita si dreptatea Lui, ar fi rau pentru mine :)!

Fac, pe cat de treaz si constient sunt, fac deci, numai ce-mi aduce bucurie. Din bunavointa si bucurie. Nu din vinovatie. Il refuz pe “trebuie”. Cand il prind ii rup picioarele …:).

Caut si cultiv oamenii care accepta bucuria ca mod de viata. Care accepta provocarea nu se mai razboiasca cu ei insisi. Asta provocare! Tare des pic la proba asta.

Calatoresc. Iubesc. Beau vin.
Calatoresc in mine, cu mine si in lume. Ce minunat e! Ce prietenie am invatat sa leg cu mine. Si ce aripi de ingeri simt pe langa mine ori se cate ori sar in gol!
Iubesc din ce in ce mai mult si mai curat. Dar inca asa de putin. Vreau mai mult! Iubirea lui Dumnezeu e asa de diferita de ce am invatat pana acum. Nu e un sentiment, nu e o emotie, alea sunt numai efecte ale prezentei ei. E o forta uriasa. Forta! E viata! E energia care ne face sa ne trezim dimineata.
Beau vin, vinisorul care inveseleste inima omului, il beau cu bucuria sarbatoritului de ziua lui. Vinul e o calatorie de la piatra la inima prin radacina, frunza, la bob, prin apa si soare si pricepere la butoi si sticla si pahar. Drept la bucurie :).

Sunt din ce in ce mai mult eu insumi, adica ma uit la mine prin ochii cu care (cred ca) se uita Dumnezeu la mine. Ma intreb mereu ce zice ;)?

Ma antrenez sa fiu din ce in ce mai putin important. Sa am asteptari mai mici de la mine. Sa nu mai contez asa de mult. E simplu: ma uit pe mine, cresc eu. Cum ma uit, asa cresc. Aiaiai ce productie de ego la hectar…! Ca atare ma uit la model si nu ma mai uit asa mult (cat reusesc!) la mine.

“If you want to be used you have to be useful so make yourself usable.” Graham Cooke