Azi noapte am dormit ca-n tren. Trezit in miezul noptii, turcul somnoros care mi-a raspuns la interfon, cat de prietenos putea fi?, m-a introdus intr-un hol, pe scari, apoi o camera si apoi alta cu niste paturi aruncate claie peste gramada in care deja se nevoiau in chinurile somnului cativa turci, sau kurzi, sau altceva. Vorbim dimineata, si s-a dus inapoi sa se culce, lasandu-ma in purgatoriu. Asta nu e hostel, e bou vagon de dormit, nici macar, am dormit mai bine pe transsiberian, are atmosfera de clasa a treia, platskart, de la Ekaterinburg la Irkutsk. E bine ca macar am un pat. M-am spalat de nevoie intr-o baie incerta, mi-am pus rucsacii sub lacatel in dulapiorul alocat, slava Domnului ca macar au dulapuri, si am pus cornu-n perna fara nicio intrebare retorica asupra datei ultimei schimbari a asternuturilor, cine sa mai aiba chef de istorie antica in miezul noptii. Om vorbi de astea dimineata.
Ziua 10. N-am venit in van in Van
Reply