Am intrat in Irkutsk. Din nou. Umed, cetos si ploios. Trafic infernal. Se sta bara la bara. Eu stau inca si ma zgaltai in marshrutka capitonata. Baikalul si Olkhon-ul la cateva sute de kilometri si un soroc distanta. Vremurile nu se intorc chiar de ma intorc in locul in care am trait vremurile. Marshutka ma lasa la gara, cred. O sa verific trenurile de Ulan Ude si apoi merg la consulatul mongol, sa vad de bilet. Nu prea ma trage inima cu Mongolia.
Monthly Archives: December 2016
Vladivostok. in taifun
Am ajuns pe potop. Cumva nu-mi vine a crede ca am ajuns. All good things have to come to an end. Nu inca. Dar parca trenul intra prea rutinat in gara de la capatul lumii. El intra tot la doua saptamani, e narmal, insa mie imi lipseste paharul de prosecco de sarbatorire. Sunt la Pacific. Am plecat acum o luna de la Baltica.
Irkutsk. Jerome. Singuratatea alergatorului de cursa lunga
Irkutskul l-au facut cazacii la 1661. Scrie pe o placa. Ma plimb prin orasul mare cat Clujul, sub un cer plumburiu, cu rucscelul in spate, ca mereu, un pic obosit dupa trei zile si trei nopti de tren, dupa consulatul Mongoliei, si dupa cazarea la hostel. Cine altii sa-l faca? Ce sa cauti aici? Trebuie fie ca esti nebun, fie ca fugi de ceva, fie ca te-a trimis cineva la ceva, nu?! Cum scrie pe aeroportul din Helsinki la sosiri: trebuie sa fii nebun sa vii in Helsinki in noiembrie.