Salta, Argentina. O noapte si o zi

Am ajuns in Jujuy si lucrurile s-au complicat. Ultimul autobuz spre Salta a plecat sub ochii mei. Ultimul. Merg la taxi. 100 de usd. Pentru 70 de km? Aflu apoi, dupa ce am negociat la 50 din care 5 platiti de un alt nefericit cu care am impartit taxiul, ca ala e drumul de munte ce nu poate fi facut noaptea si am luat-o pe drumul lung de 130 de km. Atatea controale si atata politie pe sosele si autostrazi numai in Mexic am mai vazut.

Soferul de taxi e un personaj.
Ajung rupt. Rupt aproape la propriu. Ma cazez intr-un loc perfect. Slava Domnului. E exact ce aveam nevoie. Doar 3 paturi in dorm, un argentinian, Nicholas.
Am mers sa mananc parilla la coltul strazii. Ce experienta! Colt de cartier de Bucuresti. Niste pravalii cu gratare afara. Nu-s pravalii ci parille, restaurant de cartier cu gratar. E tarziu, dupa 12 noaptea. Miroase innebunitor a asado. Pentru asta am venit atata drum. Si pentru vin. Soferul de taxi mi-a recomandat locul si mai ales parilla unuia cand l-am intrebat de ceva deschis si bun.

Continue reading